Agenția Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB-„, ultima treaptă din categoria investițiilor recomandate, după ce autoritățile române au contestat decizia inițială. Reducerea deficitului bugetar de la 3,6% din PIB la 2% în primele șase luni ale anului a fost argumentul decisiv, însă costul acestui progres a fost suportat direct de cetățeni.
„Cel mai important factor este că o parte din deficit a fost transferat pe umerii noștri, ca și contribuabili și cumpărători. Plătim mai mult TVA, mai multă acciză, nu mai avem beneficii la facturile de energie”, a declarat economistul Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice. Potrivit acestuia, succesul fiscal parțial aparține și populației, nu doar guvernanților.
Fitch avertizează că perspectiva rămâne negativă, iar riscul de retrogradare nu a dispărut. Agenția estimează o contracție economică de 0,6% în 2026 și semnalează întârzieri semnificative în implementarea reformelor din PNRR, ceea ce pune în pericol miliarde de euro esențiale pentru bugetul anului viitor. Deficitul trebuie redus la 3% din PIB în următorii patru ani.
Datoria publică a României s-a triplat în ultimul deceniu, depășind 60% din PIB, adică aproximativ 13.500 de euro pe cap de locuitor. Dobânzile plătite de stat ajung la circa un miliard de euro pe lună, o povară enormă pentru finanțele publice. Adrian Mitroi subliniază că datoria publică reprezintă un risc mai mare decât deficitul în sine, crescând cu aproape zece puncte procentuale într-un an și jumătate.
Urmează două evaluări din partea altor agenții de rating, iar economistul Mitroi atrage atenția că S&P, așteptată în octombrie, este considerabil mai strictă decât Fitch. Blocajul politic prelungit, absența unui guvern cu puteri depline și reformele blocate amplifică riscurile. „Dacă nici lucrurile care stau în putința noastră nu le rezolvăm, cele care nu stau în putința noastră ne vor băga în corzi”, avertizează profesorul.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan privind un consens politic pentru aderarea la zona euro sunt privite cu scepticism de economiști. Adrian Mitroi estimează că România are nevoie de cel puțin opt ani pentru a îndeplini criteriile de stabilitate necesare adoptării monedei unice, considerând că această discuție este prematură față de provocările fiscale imediate cu care se confruntă țara.