Consumului pentru încălzire îi pot fi reduse pierderile printr-o anvelopă bine izolată, eliminarea punților termice și instalarea unui sistem de ventilare cu recuperare de căldură. Pentru o casă cu parter și etaj, recuperatorul presupune o investiție estimată la 6.000-12.000 de lei și poate contribui la diminuarea consumului pentru încălzire cu 15%-25%, în funcție de clădire și de configurația instalației.
Evaluarea trebuie să înceapă cu toate elementele care separă spațiul încălzit de exterior sau de zonele neîncălzite: pereți, pod, placă peste sol, ferestre și uși. Grosimea izolației, proprietățile materialelor și pierderile de la îmbinări trebuie analizate împreună, deoarece izolarea unei singure componente nu oferă o imagine completă asupra performanței energetice.
Repere pentru izolația casei
Pentru zona climatică II, dimensionarea poate fi verificată prin rezistența termică corectată, notată R’, și prin coeficientul U. R’ ia în calcul și punțile termice, iar un coeficient U mai mic indică un transfer de căldură mai redus.
- Pereții exteriori: peste o zidărie de cărămidă de 30 de centimetri, sunt indicate 15-18 centimetri de vată bazaltică sau polistiren grafitat. Rezistența R’ se situează la 2,80-3,00 m²·K/W, iar coeficientul U este de aproximativ 0,33-0,36 W/m²·K.
- Planșeul de sub pod: 25-30 de centimetri de vată minerală pot conduce la o rezistență R’ de 5,00-5,50 m²·K/W și la un coeficient U de aproximativ 0,18-0,20 W/m²·K.
- Planșeul peste sol sau subsol: sub șapă este prevăzută o izolație de 10-14 centimetri, cu valori orientative de 2,90-3,20 m²·K/W pentru R’ și aproximativ 0,31-0,34 W/m²·K pentru U.
- Planșeele în consolă: soluția cu 18-22 de centimetri de vată bazaltică corespunde unei rezistențe R’ de 4,00-4,50 m²·K/W și unui coeficient U de circa 0,22-0,25 W/m²·K.
- Ferestrele: reperul este reprezentat de geamul triplu, cu strat cu emisivitate redusă și umplere cu argon. Pentru R’ este indicat intervalul 0,77-0,83 m²·K/W, iar tâmplăria intră în calculul energetic al clădirii.
- Ușa exterioară: o soluție termoizolată ar trebui să aibă o rezistență R’ de cel puțin 0,77 m²·K/W și un coeficient U de cel mult 1,30 W/m²·K.
Aceste valori sunt repere pentru proiectare, nu cerințe care trebuie îndeplinite separat pentru ca o locuință să fie încadrată în standardul nZEB. Conformarea se stabilește la nivelul întregii clădiri, prin calcularea consumului de energie primară, a ponderii energiei regenerabile și a emisiilor.
Punțile termice pot schimba semnificativ rezultatul. Dacă este utilizată rezistența termică necorectată, R, în locul valorii R’, performanța construcției poate fi supraestimată, deoarece zonele prin care căldura circulă mai ușor nu sunt reflectate corespunzător.
În cazul unei case noi, proiectul trebuie să includă straturile pereților și ale planșeelor, precum și detaliile pentru atic, soclu și glaf. Documentația mai trebuie să precizeze caracteristicile tâmplăriei și ale instalațiilor, iar calculul energetic folosește planul de amplasament, orientarea, planurile nivelurilor, secțiunile și fațadele cotate.
Auditorul ia în calcul și suprafețele declarate de arhitect, sistemul de încălzire, prepararea apei calde, ventilația și instalațiile care folosesc surse regenerabile. Lipsa stratificațiilor constructive poate întârzia întocmirea raportului energetic.
Când merită recuperarea căldurii
Într-o locuință etanșă, ventilarea mecanică asigură schimbul de aer fără ca întreaga căldură să fie evacuată în exterior. Recuperatorul preia o parte din energia aerului eliminat și o transferă aerului proaspăt introdus, având un randament tehnic estimat la 80%-90%.
Randamentul echipamentului nu trebuie confundat cu economia obținută de întreaga casă. Aceasta depinde de proiect, de gradul de etanșare, de suprafață și de modul în care este configurată instalația. Fără o ventilare adecvată, pot crește nivelul dioxidului de carbon și umiditatea, ceea ce favorizează apariția mucegaiului.
Ventilația mecanică cu recuperare de căldură, cu o eficiență de peste 75%, este folosită tot mai des în 2026 la casele cu suprafață utilă de peste 200 de metri pătrați. Pentru o locuință cu parter și etaj, amortizarea investiției este estimată la 5-7 ani, însă perioada poate varia în cazul altor suprafețe sau configurații.
Cerințele pentru casele noi
Standardul nZEB se aplică locuințelor noi autorizate după 31 decembrie 2020. Excepția menționată este reprezentată de clădirile cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 de metri pătrați, iar regulile pentru construcțiile noi nu obligă automat proprietarii să renoveze casele existente.
Încadrarea nZEB presupune îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: respectarea consumului de energie primară, asigurarea unei contribuții de minimum 30% din surse regenerabile produse local sau în apropiere, la cel mult 30 de kilometri, și respectarea limitei de emisii de dioxid de carbon.
Geometria casei, numărul de niveluri și instalațiile influențează rezultatul final. O centrală alimentată exclusiv cu gaz nu poate asigura singură contribuția regenerabilă necesară.
- pompă de căldură aer-apă împreună cu încălzire în pardoseală;
- pompă de căldură aer-apă și panouri fotovoltaice de 3-5 kWp;
- centrală în condensare, panouri solare termice de 4-6 m² și un sistem fotovoltaic de 3 kWp;
- sistem integral electric cu panouri fotovoltaice de 4-6 kWp, boiler termoelectric și pompă de căldură aer-aer;
- sistem pe peleți, cu un randament de peste 90%, pentru locuințele din mediul rural.
Fiecare combinație trebuie verificată printr-un calcul pentru clădirea concretă. Raportul nZEB este întocmit înaintea construcției și face parte din documentația pentru autorizare, în timp ce certificatul de performanță energetică se emite după finalizarea lucrărilor, la recepție.