Guvernul Sorin Grindeanu a fost demis prin moțiune de cenzură, într-un vot susținut chiar de propriul partid, iar decizia privind formarea unui nou Executiv îi revine președintelui. Criza politică s-a suprapus peste dezbateri privind bugetul, impozitarea și administrarea companiilor de stat.
Măsuri pentru buget
Listarea la bursă a unui pachet de 15% din acțiunile Hidroelectrica ar urma să aducă Ministerului Finanțelor aproape un miliard de euro. Suma era considerată necesară pentru respectarea țintei bugetare.
Ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a anunțat și intenția de a redistribui la buget rezervele companiilor de stat eligibile. Potrivit explicațiilor sale, fondurile nu erau utilizate de respectivele companii.
Datele prezentate de Finanțe indicau încasări cu două miliarde de lei mai mari în primul trimestru decât în aceeași perioadă a anului precedent. Viorel Ștefan vorbea despre un excedent bugetar ușor, iar premierul Sorin Grindeanu afirma că primele două luni din 2017 s-au încheiat, de asemenea, pe excedent.
FMI și-a îmbunătățit estimarea privind avansul economiei României, de la 3,8% la 4,2%. În același timp, liberalii au cerut audierea ministrului Finanțelor în Senat și Camera Deputaților, invocând situația economică a țării.
Impozitul pe gospodărie
Guvernul a promovat ideea introducerii impozitului global și a impozitului pe gospodărie. Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a oferit detalii despre plan, în timp ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a susținut că românii ar urma să plătească mai puțin prin aplicarea noului sistem.
Proiectul prevedea și apariția câtorva zeci de mii de consultanți fiscali, începând din anul următor. În noua schemă, angajatorii nu ar mai fi reținut lunar impozitul pe venit, ci doar contribuțiile sociale, urmând ca salariații să își achite singuri impozitul.
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat că obiectivul nu este introducerea unor noi biruri, ci fiscalizarea unei părți cât mai mari a economiei. Măsurile privind salarizarea, prevenția și impozitarea gospodăriilor au fost însă criticate de reprezentanți ai mediului de afaceri, care au spus că nu se bazează pe realități economice.
Presiuni și reacții
Liviu Dragnea a acuzat existența unui plan menit să decredibilizeze Guvernul Grindeanu și să determine Comisia Europeană să declanșeze procedura de deficit excesiv. Premierul l-a indicat pe Cătălin Predoiu drept posibilă origine a scandalului privind naționalizarea Pilonului II de pensii, deși informațiile inițiale proveniseră dintr-o altă sursă.
NN Pensii a transmis că a aflat din presă despre măsurile Autorității de Supraveghere Financiară legate de mesajul trimis clienților companiei. Administratorul fondului privat de pensii a prezentat ulterior o poziție oficială privind scrisoarea expediată către participanți.
În paralel, economia românească era descrisă ca fiind expusă unei crize acute pe piața muncii, pe fondul scăderii numărului de salariați și a nivelului de profesionalizare. Aceste evoluții au alimentat dezbaterea despre sustenabilitatea măsurilor fiscale și despre capacitatea statului de a-și respecta angajamentele bugetare.