Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a cerut platformelor sociale să intensifice supravegherea conținutului, după ce dezinformarea de pe TikTok, Telegram și rețelele Meta a agravat criza migranților din exclava spaniolă Ceuta. Solicitarea vine în urma unor întâlniri de urgență cu reprezentanți ai companiilor tech și ai statelor membre UE.
Criza a izbucnit când zeci de mii de persoane au trecut granița dinspre Maroc spre Ceuta, atrași de mesaje false răspândite online. Migranții au declarat că postările de pe rețele sociale îi asigurau că granița UE este deschisă, că vor primi cazare și că vor fi transportați cu autocarele în Spania continentală. Promisiunile s-au dovedit false, iar bilanțul evenimentelor a fost tragic.
Autoritățile spaniole au raportat 80 de decese, cele marocane au anunțat alte 11 victime de partea lor a graniței, iar organizațiile pentru drepturile omului estimează un total de peste 140 de morți. Spania și Marocul au început să se învinovățească reciproc: Rabat a invocat o decizie a Curții Supreme spaniole pe care traficanții de persoane ar fi prezentat-o denaturat online, în timp ce Madridul susține că Marocul nu a făcut suficient pentru a opri valul de migranți.
După o întâlnire cu reprezentanți ai TikTok și Meta, Virkkunen a transmis că platformele trebuie să acționeze ferm pentru a păstra integritatea spațiului digital, mai ales în situații de criză. „Monitorizarea trebuie să crească, iar cooperarea cu verificatorii de informații trebuie consolidată”, a scris oficialul european pe X. UE va continua aceste discuții în zilele următoare.
Statele membre au convocat săptămâna trecută o reuniune de urgență în care au analizat sistemele de avertizare timpurie și monitorizarea rețelelor sociale ca instrumente pentru gestionarea mai eficientă a crizelor emergente. Situația de la Ceuta a alimentat și tensiunile politice interne din Europa pe temele imigrației și securității frontierelor.
Criza din exclava spaniolă pune din nou sub presiune cadrul european de reglementare a platformelor digitale, în special Actul privind Serviciile Digitale, care obligă companiile tech să combată dezinformarea. Răspunsul lent al platformelor în fața unui val de conținut fals cu consecințe directe asupra vieților oamenilor ridică întrebări serioase despre eficiența mecanismelor existente.