Inteligența artificială nu are, în forma actuală, conștiință, opinii sau dorințe proprii, susține fizicianul și cercetătorul Cristian Presură. El avertizează însă că imaginile false, videoclipurile fabricate și propaganda generată automat pot deveni instrumente puternice de manipulare socială și politică.
Declarațiile au fost făcute într-o discuție despre afirmația lui Călin Georgescu privind „antihristul digital”. Presură consideră că această etichetă nu descrie tehnologia disponibilă astăzi, ci amestecă realitatea științifică cu speculații despre o eventuală suprainteligență apărută într-un viitor îndepărtat.
Potrivit cercetătorului, modelele actuale de inteligență artificială sunt, în principal, programe capabile să proceseze volume uriașe de informații. Ele pot extrage date dintr-un număr foarte mare de cărți și pot formula răspunsuri în câteva microsecunde, inclusiv prin combinarea unor informații care nu apar împreună în sursele analizate.
Presură a explicat mecanismul printr-un exemplu simplu: dacă un sistem a învățat că la Voineasa este frig și că temperaturile scăzute impun haine groase, poate recomanda îmbrăcăminte adecvată pentru o călătorie acolo, chiar dacă această întrebare nu apare exact în cărțile folosite la antrenare.
Procesarea nu se face prin înțelegerea cuvintelor în sens uman. Acestea sunt transformate în cifre, apoi în vectori plasați într-un spațiu intern multidimensional. Din acest motiv, modul în care modelele identifică și leagă informațiile este dificil de intuit pentru oameni, chiar dacă rezultatul poate fi util.
„În loc să citim 10.000 de cărți, putem să punem o întrebare și ne vine răspunsul automat de la 10.000 de cărți”, a spus Cristian Presură. El a subliniat totuși că răspunsurile trebuie verificate, întrucât sistemele pot face greșeli.
Unde poate ajuta inteligența artificială
Fizicianul a indicat mai multe domenii în care AI poate reduce timpul necesar pentru analiză și cercetare. Printre exemple se numără verificarea unor volume mari de date financiare pentru identificarea fraudelor, examinarea informațiilor medicale și sprijinirea cercetătorilor în parcurgerea rapidă a articolelor științifice.
În activitatea sa, Presură folosește instrumentele de inteligență artificială pentru a analiza zece articole simultan, a obține explicații simplificate, a găsi alte lucrări relevante și a identifica legături între informații. El spune că această capacitate de căutare și sintetizare a milioane de cărți a devenit foarte importantă pentru cercetare.
Un alt exemplu oferit de cercetător este programarea. O funcție care necesita anterior o zi de lucru în Python sau MATLAB poate fi generată acum într-un minut, iar programatorii din întreaga lume și-au adaptat deja modul de lucru la aceste instrumente.
Presură consideră că una dintre cele mai importante utilizări încă insuficient valorificate este reducerea birocrației. Inteligența artificială ar putea calcula taxele datorate, identifica persoanele care nu își achită obligațiile fiscale, semnala utilizarea ineficientă a resurselor și ajuta funcționarii publici să lucreze mai eficient.
Joburile se transformă, nu dispar toate
Teama că tehnologia va elimina locurile de muncă nu este nouă, afirmă Cristian Presură. El a amintit că apariția motoarelor, a electricității, a internetului și a mașinilor electrice a generat temeri similare, însă societatea s-a reorganizat de fiecare dată în jurul noilor tehnologii.
Dispariția birjarilor a fost urmată de apariția șoferilor de taxi, iar automatizarea fabricilor a redus munca manuală, dar a creat nevoia de programatori, constructori și operatori care să supravegheze utilajele. Cercetătorul recunoaște că pentru oamenii obligați să-și schimbe meseria tranziția poate fi un șoc, în timp ce tinerii pot intra direct în domenii nou apărute.
El a comparat această transformare cu trecerea de la munca agricolă manuală la utilizarea tractoarelor și a dronelor pentru însămânțare. În Olanda, aproximativ 5% din populație lucrează în agricultură, dar acest sector asigură hrana țării și generează exporturi importante.
În viziunea lui Presură, eficientizarea muncii ar putea îmbunătăți nivelul de trai și ar putea lăsa mai mult timp liber, inclusiv prin apariția unei zile de vineri libere. Pentru ca acest lucru să se întâmple, oamenii trebuie să învețe să lucreze cu tehnologiile care înlocuiesc activitățile repetitive.
Manipularea rămâne riscul apropiat
Dacă inteligența artificială ar dispărea brusc, cercetarea și alte activități care au început să depindă de ea ar fi afectate. În același timp, publicul nu ar mai întâlni valul de imagini și materiale false create cu ajutorul acestei tehnologii.
Presură nu vede însă principalul pericol într-un sistem care capătă brusc intenții proprii. Riscul mai apropiat este folosirea AI de către oameni pentru propagandă, manipulare și construirea unor realități paralele, în care milioane de persoane pot fi expuse unor informații fabricate.
Pentru cercetător, răspunsul la aceste provocări nu constă în atribuirea unor intenții umane modelelor actuale, ci în creșterea standardelor morale ale celor care le dezvoltă și le folosesc. Tehnologia poate organiza informația și reduce munca birocratică, dar efectele ei depind de scopurile în care este utilizată.