Copiii români întâmpină dificultăți nu doar în gestionarea experiențelor neplăcute de pe internet, ci și în evaluarea informațiilor pe care le găsesc. Studiul EU Kids Online 2026 arată că România are cel mai scăzut procent dintre cele 19 țări analizate în ceea ce privește înțelegerea modului în care funcționează rezultatele motoarelor de căutare.
Doar 24% dintre copiii români știu că primul rezultat afișat de un motor de căutare nu reprezintă automat cea mai bună sursă de informație. De asemenea, 35% înțeleg că utilizatorii nu primesc neapărat aceleași rezultate atunci când caută același lucru online, față de 45% media europeană.
Cercetătorii observă o diferență între abilitățile tehnice pe care copiii consideră că le au și cunoștințele verificate prin teste. În România, autoevaluarea competențelor digitale este semnificativ mai bună decât rezultatele obținute la testele de cunoaștere.
Experiențe online raportate lunar
În rândul copiilor români cu vârste între 10 și 16 ani, 36% spun că au fost deranjați sau supărați cel puțin o dată pe lună, în ultimul an, de ceva întâlnit online. Proporția este de 23% în grupul celor 19 țări europene incluse în cercetare, iar România ocupă locul al doilea, după Polonia, unde nivelul ajunge la 37%.
La nivel european, ponderea copiilor care trec lunar prin astfel de situații a crescut de la 7% în 2020 la 23% în 2026, ceea ce înseamnă o majorare de peste trei ori. România se află, totodată, sub media europeană în privința sentimentului de siguranță: 36% dintre copii spun că se simt în siguranță online, comparativ cu 48% în cele 19 țări analizate.
Datele României nu urmează tiparul european privind vârsta. Procentul cel mai mare este consemnat în rândul copiilor de 10 ani, iar experiențele neplăcute sunt raportate astfel:
- 40% dintre copiii de 10 ani;
- 33% dintre cei cu vârste între 11 și 12 ani;
- 35% dintre copiii de 13-14 ani;
- 37% dintre cei cu vârste între 15 și 16 ani.
În majoritatea țărilor europene, asemenea experiențe devin mai frecvente pe măsură ce copiii înaintează în vârstă. Raportul precizează însă că această evoluție nu este universală, România fiind unul dintre exemplele care se abat de la tendință.
Cui cer ajutor copiii
Dintre copiii din România care au trecut printr-o experiență online neplăcută în ultimul an, 39% au discutat ulterior cu un prieten de aceeași vârstă, iar 36% au apelat la un părinte sau îngrijitor. Alți 16% nu au vorbit cu nimeni, față de 20% media europeană.
Diferențele dintre fete și băieți sunt vizibile în special la acest ultim indicator. În România, 22% dintre băieți nu au discutat cu nimeni după o astfel de situație, în timp ce procentul fetelor este de 11%. La nivel european, fetele apelează mai des la prieteni, iar băieții tind să gestioneze singuri experiența.
În ceea ce privește comunicarea cu părinții, 44% dintre copiii români spun că le este foarte ușor să vorbească despre lucrurile care îi supără, iar 32% consideră că le este destul de ușor. Pentru 25%, discuțiile sunt destul de dificile sau foarte dificile, în comparație cu 22% la nivel european.
Deși fetele vorbesc mai frecvent cu cineva după o problemă întâlnită online, ele găsesc mai greu calea către părinți. România se află printre țările cu cele mai mari diferențe de gen: ponderea fetelor care spun că le este ușor să discute cu părinții este cu 12 puncte procentuale sub cea a băieților.
Statutul socioeconomic al familiei influențează, de asemenea, accesul la sprijin. În România, mai puțin de două treimi dintre copiii din familii cu statut socioeconomic scăzut afirmă că pot vorbi ușor cu părinții despre ceea ce îi deranjează.
Importanța prezenței constante a unui adult este subliniată și de Dr. Dan Siegel și Dr. Tina Payne Bryson în volumul Puterea de a fi prezent. Cum influențează părinții viitorul copiilor. Cei doi autori consideră că unul dintre cei mai buni indicatori ai evoluției unui copil este existența unui adult care îi rămâne alături în mod constant.
Temerile depășesc mediul digital
Îngrijorările copiilor români sunt mai ridicate decât media europeană pentru aproape toate temele măsurate. Cele mai puternice temeri vizează însă situații din afara mediului online.
- 67% dintre copiii de 12-16 ani se tem că o persoană din familie s-ar putea îmbolnăvi grav sau ar putea muri, față de 51% media europeană;
- 44% sunt îngrijorați că un război le-ar putea afecta viața, comparativ cu 36% la nivel european.
Studiul indică și o schimbare în modul în care părinții se implică în activitatea online a copiilor. La nivel european, jumătate dintre copii spun că părinții discută cu ei despre ceea ce fac pe internet, față de 66% în 2020.
În schimb, instrumentele de control tehnic sunt folosite mai frecvent. Procentul copiilor care spun că părinții filtrează sau blochează anumite tipuri de conținut a crescut de la 22% în 2020 la 38%, iar cel al copiilor monitorizați prin GPS a urcat de la 15% la 42%. În România, aceste instrumente sunt utilizate mai puțin decât media europeană.
Datele cercetării
EU Kids Online 2026 s-a bazat pe răspunsurile a 28.465 de copii cu vârste între 10 și 16 ani din 19 țări europene. Eșantionul din România a inclus 1.063 de copii, iar datele au fost colectate în perioada aprilie 2025-aprilie 2026.