Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 59,42 miliarde de lei după primele opt luni din 2026, echivalentul a 2,89% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, diferența este de 26,94 miliarde de lei, iar deficitul nominal s-a redus cu aproximativ 31%.
În primele opt luni ale anului trecut, dezechilibrul bugetar ajunsese la 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB. Ministerul Finanțelor arată că evoluția din 2026 reflectă continuarea consolidării fiscal-bugetare, susținută de creșterea veniturilor într-un ritm mai rapid decât majorarea cheltuielilor.
Veniturile au urcat la 468,1 miliarde de lei
Încasările bugetului general consolidat au totalizat 468,10 miliarde de lei, cu 11,4% mai mult decât în perioada ianuarie-august 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut de la 21,9% la 22,8%, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 0,85 puncte procentuale.
- Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%.
- Încasările din TVA au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut.
- Impozitul pe salarii și venit a adus 42,86 miliarde de lei, cu 8,1% mai mult.
- Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 9,1%, până la 29,55 miliarde de lei.
- Contribuțiile de asigurări au însumat 147,53 miliarde de lei, în urcare cu 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%.
- Impozitele și taxele pe proprietate au depășit 11,02 miliarde de lei, după o creștere de peste 30%.
- Sumele primite de la Uniunea Europeană și de la alți donatori pentru plăți efectuate și prefinanțări au ajuns la 43,38 miliarde de lei, cu 37,7% peste nivelul din 2025.
Cheltuielile totale au însumat 527,53 miliarde de lei, în creștere cu 4,2%, adică aproximativ 21,06 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea au scăzut de la 26,4% în primele opt luni din 2025 la 25,7% în aceeași perioadă din 2026.
Costul datoriei rămâne ridicat
Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,26 miliarde de lei, până la 109,04 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor leagă scăderea de diminuarea unor sporuri pentru anumite categorii de angajați bugetari și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026. Ca pondere în PIB, aceste cheltuieli au coborât la 5,3%, cu 0,6 puncte procentuale sub nivelul din anul anterior.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 7,1%, la 67,83 miliarde de lei. În același timp, dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei, cu 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, mai mult decât în primele opt luni din 2025. Aceste costuri au reprezentat aproximativ 2% din PIB.
„Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice”, subliniază Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile pentru asistență socială au fost de 166,87 miliarde de lei, cu 0,3% sub nivelul din perioada similară a anului trecut. Acestea au fost influențate de măsurile prevăzute în Legea nr. 141/2025, precum și de compensarea facturilor la electricitate și gaze. Pentru primele șapte luni din 2026, de la bugetul de stat au fost plătite 236,64 milioane de lei în acest scop.
Investițiile au crescut cu 25,1 miliarde
Cheltuielile pentru investiții au urcat de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un avans de 25,1 miliarde de lei față de primele opt luni din 2025. În această categorie intră atât cheltuielile de capital, cât și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.
Proiectele susținute din fonduri externe nerambursabile au atras plăți de 52,24 miliarde de lei. Suma include finanțări europene din perioadele 2014-2020 și 2021-2027, subvenții pentru agricultură, bani din Fondul pentru Modernizare și granturi din PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%, față de anul trecut. Majorarea a compensat reducerea investițiilor finanțate din fonduri naționale, în condițiile în care la începutul lui 2025 au fost realizate plăți excepționale pentru obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării.
Din totalul investițiilor realizate în primele opt luni, 69,2% au reprezentat plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027.
Finanțele mențin avertismentul
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că execuția bugetară de la opt luni confirmă efectele măsurilor de consolidare fiscală. El a subliniat că veniturile cresc mai repede decât cheltuielile, iar finanțarea europeană și PNRR susțin economia și proiectele de dezvoltare.
„Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale”, a afirmat ministrul.
După primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar era de 2,34% din PIB. Pentru întregul an, ținta stabilită este un deficit de 6,2% din PIB.