Pensiunile agroturistice din România au înregistrat un început de an dificil. În primul semestru din 2026, numărul sosirilor a scăzut cu 64.368, iar cel al înnoptărilor cu 111.293 față de aceeași perioadă din 2025, pe fondul reducerii cererii interne.
Turiștii români au generat 374.358 de sosiri în perioada ianuarie–iunie 2026, față de 438.915 în primul semestru al anului trecut. Scăderea este de 14,7%. Înnoptările turiștilor români au coborât de la 824.042 la 711.411, ceea ce înseamnă un declin de 13,7%.
Românii au reprezentat aproximativ 93,2% din totalul sosirilor în pensiunile agroturistice. Dependența ridicată de piața internă amplifică efectele reducerii bugetelor de vacanță, ale creșterii costurilor și ale diminuării valorii voucherelor de vacanță, măsură despre care ANAT a solicitat în mai multe rânduri să fie menținută și extinsă cel puțin la nivelul inflației.
Străinii au compensat doar marginal
Numărul turiștilor străini a crescut ușor, de la 27.081 la 27.270 de sosiri, avansul fiind de 0,7%. Înnoptările acestora au urcat cu 2,6%, de la 52.115 la 53.453, însă dimensiunea segmentului nu a fost suficientă pentru a acoperi pierderile de pe piața românească.
Iunie a adus cea mai bună evoluție pentru turiștii străini: sosirile au fost cu 12,4% mai mari decât în aceeași lună din 2025, iar înnoptările au crescut cu 22,3%. Rezultatul unei singure luni nu schimbă însă bilanțul negativ al primului semestru.
Sosirile totale au fost sub nivelul anului precedent în fiecare dintre cele șase luni analizate:
- ianuarie: minus 18%;
- februarie: minus 14%;
- martie: minus 19,8%;
- aprilie: minus 14,6%;
- mai: minus 11,5%;
- iunie: minus 8,8%.
Și în cazul înnoptărilor, declinul s-a redus spre sfârșitul semestrului. Scăderile au ajuns la 19,4% în ianuarie și 19,9% în martie, iar în mai și iunie s-au situat la aproximativ 8,4%. Apropierea de rezultatele din 2025 nu a recuperat însă pierderile acumulate la începutul anului.
Durata medie a sejurului a rămas aproape neschimbată. Raportul dintre înnoptări și sosiri indică aproximativ 1,90 nopți în primul semestru din 2026, față de 1,88 nopți în perioada similară din 2025, ceea ce arată că scăderea a fost provocată în principal de reducerea numărului de sosiri, nu de scurtarea vacanțelor.
Capacitate redusă și rezervări târzii
La 1 septembrie 2026, în România erau înregistrate 1.716 pensiuni agroturistice, cu un total de 18.050 de locuri de cazare. Media este de aproximativ 10,5 locuri pentru fiecare unitate, confirmând dimensiunea redusă a structurilor incluse în această categorie.
Tendința națională este reflectată și de rezervările gestionate de BIBI Touroperator, unde cererea pentru destinațiile rurale românești a scăzut față de anul anterior. Cele două surse acoperă tipuri diferite de structuri și modalități de rezervare, însă indică aceeași direcție pentru turismul rural.
Clienții BIBI Touroperator aleg cel mai des Bucovina, Maramureșul, Bran-Moieciu și zona Sibiului. Rezervările sunt făcute tot mai aproape de data plecării, prin solicitări de tip last minute, în timp ce pachetele pentru Crăciun și Revelion sunt cumpărate cu câteva luni înainte.
Micul dejun este serviciul solicitat cel mai frecvent. Pentru pensiunile aflate în zone izolate, turiștii preferă demipensiunea cu preparate tradiționale sau cer informații despre Punctele Gastronomice Locale din apropiere.
Plimbările cu trăsura și vizitele la ateliere meșteșugărești se numără printre activitățile opționale căutate. Pentru operatorii locali, astfel de servicii pot completa cazarea cu experiențe legate de viața și tradițiile comunităților.
Gastronomia locală, parte din ofertă
O posibilă direcție de dezvoltare este combinarea cazării cu gastronomia locală, activitățile în aer liber și patrimoniul comunităților. În iulie 2026, România avea 740 de Puncte Gastronomice Locale în 39 de județe, iar 13 dintre acestea au fost prezentate ca exemple de bună practică în rețeaua „România Tradițiilor Creative”, la un eveniment organizat la Muzeul ASTRA din Sibiu.
Colaborarea dintre pensiuni, Punctele Gastronomice Locale, producători și meșteșugari poate transforma sejurul într-un program de descoperire a destinației. Pentru ca această ofertă să fie atractivă, serviciile incluse, activitățile disponibile și costul total trebuie prezentate clar, astfel încât turistul să își poată planifica vacanța în funcție de buget și interese.
„În spatele unei pensiuni agroturistice sunt, de multe ori, economiile și munca unei familii. Când scad rezervările, efectele ajung și la producătorul de brânzeturi, la legumicultor, la meșteșugar sau la ghidul local. De aceea, susținerea vacanțelor în România înseamnă și susținerea economiei satului românesc. Avem nevoie de vouchere de vacanță predictibile, de promovare constantă și de oferte care să-i dea turistului motive să rămână încă o noapte: o masă cu produse locale, o drumeție, un atelier, o poveste a locului. Gastronomia și ospitalitatea sunt atuuri pe care trebuie să le transformăm în experiențe bine organizate, ușor de găsit și de rezervat. Iar creșterea interesului turiștilor străini trebuie cultivată, fără să uităm că turistul român susține astăzi cea mai mare parte a acestui segment”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
Direcția europeană indică, de asemenea, o planificare mai prudentă a călătoriilor. Raportul European Travel Commission pentru primăvara și vara lui 2026 arată că intenția de a călători rămâne ridicată în piețele analizate, dar turiștii aleg mai puține deplasări și bugete mai moderate.
Pentru pensiunile agroturistice, principala provocare este transformarea serviciilor suplimentare în rezervări și înnoptări. Datele din următoarele perioade vor arăta dacă ofertele care includ mese tradiționale, activități și experiențe locale pot susține cererea și pot prelungi durata șederii.