România a alocat aproape 500 de milioane de euro pentru formarea și perfecționarea profesorilor, însă rezultatele elevilor la testele PISA au continuat să se deterioreze. La evaluarea din 2025, proporția elevilor de 15 ani care nu ating nivelul minim la citire a ajuns la 48%, față de 41,7% în 2022.
Scorul României la competențele de lectură a scăzut cu 16 puncte. Țara se menține printre ultimele clasate în Uniunea Europeană și ocupă poziții cuprinse între 48 și 55 în clasamentul global al celor 91 de state participante, inclusiv la matematică și științe.
Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică indică o deteriorare a performanțelor școlare la nivel internațional după pandemie. În cazul României, însă, nivelul de pornire era deja scăzut, iar programele finanțate pentru reducerea decalajelor nu au produs rezultatele așteptate.
Programele de formare finanțate
Sindicatele din Educație susțin că măsurile adoptate de guvernele succesive, în special reducerile bugetare și schimbările introduse de Guvernul condus de Ilie Bolojan, au anulat efectele investițiilor în pregătirea cadrelor didactice. Profesorii au avertizat încă din 2020 și 2021 că pierderile provocate de școala online trebuie recuperate prin programe concrete și finanțare constantă.
- Programul CRED a format peste 55.000 de profesori din învățământul primar și gimnazial. Lansat în 2019 și încheiat în 2023, proiectul a avut un buget de aproximativ 42 de milioane de euro și a urmărit trecerea la predarea bazată pe competențe.
- Prima de carieră didactică a fost introdusă prin OUG nr. 58/2023, după negocierile purtate în timpul grevei generale din Educație din vara acelui an.
- Alte finanțări mai mici au provenit din fonduri guvernamentale și de la organizații neguvernamentale.
Programul CRED a inclus și un supliment de până la 4.000 de lei pentru profesorii care participau la activitățile de formare. Mecanismul era menit să încurajeze perfecționarea profesională, însă cadrele didactice tinere au fost afectate ulterior de reducerea posturilor, creșterea normei didactice și diminuarea veniturilor.
Sindicatele afirmă că o parte dintre profesorii formați prin CRED au părăsit sistemul după aplicarea măsurilor de austeritate asociate reformei Guvernului Bolojan. În același timp, nu au mai fost angajați suficienți profesori pentru disciplinele prevăzute în noua Lege a învățământului preuniversitar.
Întârzieri la plata primelor
Prima de carieră didactică aferentă anului școlar 2025-2026 a fost virată abia în septembrie 2026, deși plata era programată pentru octombrie 2025. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a distribuit 275,1 milioane de lei către 183.423 de beneficiari, fiecare primind 1.500 de lei net pe un card special.
Numărul beneficiarilor a fost cu peste 83.000 mai mic decât estimarea inițială, care depășea 275.000 de persoane. Diferența este atribuită plecărilor din sistem, pierderii unor posturi și neocupării locurilor destinate noilor materii școlare.
Plățile efectuate au fost cu aproximativ 140 de milioane de lei sub bugetul prevăzut inițial, de peste 413,7 milioane de lei. Programul a fost finanțat prin cadrul European Educație și Ocupare 2021-2027, însă întârzierile au redus posibilitatea folosirii banilor pentru activități programate la date fixe.
Cel puțin 65% din prima de 1.500 de lei, adică 975 de lei pentru fiecare beneficiar, trebuia alocată cursurilor acreditate, conferințelor și altor activități de formare. Profesorii au ajuns să utilizeze banii mai ales pentru cărți și laptopuri, deoarece multe cursuri și conferințe nu mai puteau fi plătite retroactiv după depășirea termenelor.
Legile educației, fără aplicare completă
Fosta ministră a Educației Ligia Deca a inclus în noile legi ale învățământului preuniversitar și universitar elemente din programul „România Educată”, precum și solicitări formulate de sindicate și organizațiile elevilor și studenților. Aplicarea prevederilor a fost însă afectată, potrivit reprezentanților sindicali, de lipsa finanțării.
Daniel David a susținut, la începutul mandatului său, că va obține resurse pentru aplicarea noilor norme și planuri-cadru. Finanțarea necesară pentru recrutarea profesorilor și implementarea schimbărilor nu a mai fost însă asigurată la nivelul estimat.
În evaluarea sindicatelor, aproximativ 426 de milioane de euro s-au pierdut prin întârzierile și blocajele programului de formare finanțat prin prima de carieră didactică. Împreună cu fondurile alocate programului CRED, suma estimată depășește 468 de milioane de euro, apropiindu-se de totalul de 500 de milioane de euro investite în ultimii ani pentru perfecționarea profesorilor.
Declinul de la testele PISA este prezentat de sindicate ca o confirmare a avertismentelor lansate după perioada de educație online. În opinia acestora, elevii au pierdut atât din capacitatea de învățare, cât și din abilitatea de a aplica în situații concrete cunoștințele dobândite la școală.