Industria auto din România a intrat într-o perioadă de presiune accentuată: producția locală de autovehicule s-a redus cu 12,7% în primul semestru din 2026, iar companiile din sector au renunțat la peste 30.000 de angajați în ultimii ani. Evoluția este cu atât mai preocupantă cu cât cifra de afaceri a industriei a continuat să crească, iar piața europeană a avansat.
Analiza INFINEXA acoperă 2.325 de companii din lanțul auto românesc. Pentru anul 2025, perimetrul principal a inclus 936 de firme, iar concluziile arată că dificultățile apar mai întâi în ocupare, profitabilitate și atragerea viitoarelor proiecte, înainte să fie reflectate de numărul insolvențelor.
Producția locală pierde teren
În timp ce înmatriculările de autoturisme din Uniunea Europeană au crescut cu 5,7% în primele șase luni din 2026, fabricile din România au produs cu 12,7% mai puține autovehicule. La Mioveni, declinul a fost de 17,7%, iar la Craiova s-a apropiat de 7%.
Diferența dintre cererea europeană și producția românească indică o problemă care depășește un simplu recul de piață. România își reduce avantajul de cost, în timp ce investițiile și valoarea adăugată se mută către baterii, electronică de putere și software.
Costul orar al muncii din industria prelucrătoare românească a crescut cu 64% între 2021 și 2025. În plus, energia industrială a fost cu 43% mai scumpă în România decât în Spania în a doua jumătate a anului 2025, iar țara nu dispune încă de un proiect industrial pentru producția de celule de baterii la scară mare.
„Nu asistăm doar la o perioadă slabă a industriei auto, ci la o schimbare a locului în care se creează valoarea. România este puternică în verigi care pierd treptat din valoare și mai puțin prezentă în cele care câștigă, adică baterii, electronică de putere și software. Pentru un furnizor auto, pierderea unui contract nu mai înseamnă doar pierderea unui client, ci poate însemna pierderea complete a relevanței pentru următoarea generație de automobile”, a declarat Adrian Lotrean, CEO INFINEXA.
Angajați mai puțini, marje mai mici
În grupul de 1.200 de companii urmărite în fiecare dintre cei cinci ani analizați, numărul salariaților a scăzut cu 30.683 între 2021 și 2025. În aceeași perioadă, cifra de afaceri cumulată a acestor firme a crescut nominal cu 35,1%, ceea ce arată că avansul veniturilor nu s-a transformat automat în locuri de muncă sau profituri mai mari.
Cea mai importantă reducere de personal s-a produs la furnizorii de rang 1, cei aflați direct în relație cu producătorii auto. Marja netă a întregului perimetru analizat a coborât de la 2,07% în 2021 la 1,70% în 2025, iar furnizorii de rang 1 au ajuns la o marjă de 1,29%. Un sfert dintre aceste companii au raportat pierderi în 2025.
Presiunea financiară este vizibilă și în capitalul de lucru. Stocurile și creanțele furnizorilor de rang 1 au ajuns la 36,3 miliarde de lei, echivalentul a 30% din cifra lor de afaceri, în condițiile unei marje nete de numai 1,3%.
De ce insolvențele întârzie
Numărul redus de proceduri de insolvență nu reflectă neapărat starea reală a industriei. În baza principală analizată pentru 2025, 13 dintre cele 936 de companii se aflau în insolvență sau concordat preventiv la 31 august 2026. Dacă sunt adăugate firmele analizate în 2024, dar ieșite din baza aferentă anului 2025, totalul ajunge la 26 de companii din 1.077, adică 2,4%.
Între apariția primelor semnale de deteriorare și deschiderea unei proceduri pot trece între șase și 24 de luni. Contractele auto multianuale și acționariatul internațional pot prelungi și mai mult această perioadă, deoarece o companie poate absorbi temporar scăderea volumelor prin reducerea marjei, a personalului și a investițiilor.
În primul semestru din 2026, la nivelul întregii economii românești au fost deschise 303 proceduri colective, cu 39,6% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent. Această statistică nu poate fi comparată direct cu rata din industria auto, deoarece cele două seturi de date măsoară fenomene diferite.
Adrian Lotrean avertizează că, până când o firmă ajunge în insolvență, spațiul pentru o restructurare eficientă poate fi deja restrâns: „Insolvențele din sector nu arată amploarea deteriorării industriei auto și nici nu ne așteptăm să apară proceduri majore deschise în sector, deci riscăm și mai mult dacă ne uităm la indicatorul greșit. Scăderea industriei se reflectă în relocarea fabricilor și pierderea locurilor de muncă. Companiile străine își permit să închidă facilitățile locale și să se mute în afara României. De aceea, insolvențele care vor apărea nu vor indica corect dificultatea din industrie”.
Semnale înaintea insolvenței
Analiza identifică mai multe indicii care pot apărea cu șase până la 24 de luni înaintea unei proceduri. Pentru management, creditori și autorități, acestea pot fi mai relevante decât numărul firmelor aflate deja în insolvență:
- pierderea nominalizării pentru un viitor program de vehicul;
- reducerea numărului de schimburi la principalul client;
- scăderea semnificativă a rezultatului operațional;
- creșterea rebuturilor fără o compensare comercială;
- costuri de finanțare mai mari decât marja operațională;
- amânarea lucrărilor de mentenanță;
- restrângerea limitelor de credit comercial.
„Pentru creditori, management și autorități, întrebarea relevantă nu mai este câte companii auto sunt astăzi în insolvență, ci, mai degrabă, câte companii riscă să nu mai fie competitive pentru următorul program de producție, fiindcă fereastra reală de intervenție se află înainte ca problema să devină de insolvență”, a completat Adrian Lotrean.
Riscuri pentru următorii ani
Dacă ritmul de reducere a ocupării încetinește la 2-3% pe an, industria auto din România ar putea pierde încă 12.000-18.000 de locuri de muncă până în 2028. În scenariul pierderii unui model important de producție, efectul estimat ar fi de 35.000-40.000 de locuri de muncă dispărute până în 2030.
În același scenariu, producția de autovehicule ar putea ajunge cu 27-36% sub nivelul din 2025. Impactul s-ar extinde asupra bugetului și exporturilor: industria generează în prezent aproximativ 2,2 miliarde de euro anual din venituri bugetare directe, iar pierderea unui model major ar putea reduce aceste venituri cu circa 380-530 de milioane de euro pe an până în 2030. Exporturile ar putea scădea cu 2-3 miliarde de euro anual.
Raportul a urmărit evoluția financiară din 2021-2025 și informațiile disponibile până în septembrie 2026, acoperind patru segmente ale lanțului auto: asamblatori, furnizori de rang 1, furnizori de rang 2 și 3, precum și prelucrători de materie primă.