Guvernul a aprobat credite de angajament de 1,826 miliarde de lei pentru construirea unor stadioane la Timișoara, Oradea, Brașov și Slatina, deși România încheie anul cu cheltuieli publice în creștere și datorii tot mai mari. Decizia este criticată de economiști, care susțin că investițiile vor pune presiune suplimentară pe buget, populație și companiile private.
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 11,2% în 2025 față de anul precedent. În același timp, statul s-a împrumutat cu aproximativ 265 de miliarde de lei, echivalentul a 53-54 de miliarde de euro, iar necesarul estimat pentru 2026 ajunge la 278,5 miliarde de lei.
Nivelul datoriei publice s-a dublat față de 2020, iar situația amintește, în anumite privințe, de perioada 2009-2013. Atunci, autoritățile au continuat să finanțeze săli de sport și stadioane, în timp ce deprecierea leului și inflația afectau puterea de cumpărare.
Patru arene fără echipe în SuperLigă
Proiectele aprobate vizează patru orașe care nu au, în prezent, formații în prima ligă de fotbal:
- Timișoara;
- Oradea;
- Brașov;
- Slatina.
La Timișoara, Poli a evoluat în liga a treia până în sezonul în care a promovat în eșalonul secund. În același oraș este construit și stadionul „Eroii Revoluției”, în timp ce noua arenă „Dan Păltinișanu” are un cost estimat la 140 de milioane de euro, sumă care ar putea crește prin suplimentări de buget.
Premierul Ilie Bolojan a criticat alocarea banilor pentru arene construite în localități fără echipe competitive, deși Guvernul a aprobat ulterior proiectele. „O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună. Și gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a declarat premierul.
Programul de investiții include și alte arene. La București este prevăzut stadionul „Dinamo”, iar proiecte se află în derulare sau în diferite etape la Pitești, Constanța, Hunedoara, Bistrița și Târgoviște. În Târgoviște a fost inaugurat anul trecut un alt stadion.
Săli de sport cu bugete majorate
Autoritățile finanțează în paralel săli polivalente și săli de sport. O nouă sală polivalentă a fost inaugurată la Tulcea, iar proiecte se află în lucru la Brașov, Suceava și Satu Mare.
Sala din Brașov are un buget de aproape 646 de milioane de lei, aproximativ 123 de milioane de euro. Valoarea reprezintă o majorare față de estimarea inițială de 90 de milioane de euro, după suplimentarea aprobată în luna mai.
Investițiile sunt aprobate după creșterea taxelor și impozitelor, măsură justificată de autorități prin nevoia de reducere a dezechilibrelor bugetare. România riscă, totodată, o retrogradare a ratingului de țară la evaluările viitoare, chiar dacă agențiile de rating au menținut momentan calificativul.
Economiștii contestă prioritățile
Profesorul universitar Bogdan Glăvan, fost consilier economic al premierului Ludovic Orban în 2020, consideră că majorările fiscale puteau fi evitate în mare parte prin oprirea unor lucrări publice, privatizarea companiilor de stat, restructurarea administrației și liberalizarea economiei.
„În urmă cu un an am spus că tăierile de salarii și de pensii, respectiv politica de represiune fiscală, puteau fi evitate în bună măsură dacă se opresc lucrările publice, cum a decis Milei în Argentina și se privatizează companiile de stat. Și dacă se restructurează administrația și marile sectoare publice și se debirocratizează și se liberalizează economia. Alternative există mereu. Însă alternativa aleasă de partide a fost tăierea veniturilor reale ale majorității cetățenilor”, a afirmat Glăvan.
Economistul susține că populația suportă costul deciziilor bugetare prin venituri reale mai mici, în timp ce statul continuă să finanțeze proiecte sportive costisitoare. „Oare cetățenii din Slatina sau Timișoara vor fi bucuroși că mănâncă mai puțin, se îmbracă mai prost și își reduc vacanțele pentru a putea merge la stadion peste câțiva ani? Oare sunt bucuroși românii în general că îngrijirea medicală s-a redus (vezi copiii morți la Marie Curie) pentru ca o minoritate să asiste la competiții sportive? Nu știu. Însă alegerile publice asta înseamnă. Iar alegerile publice sunt în primul rând decise de partide, de politicieni, de guverne. Apoi de electorat”, a spus el.
Glăvan a adăugat că majorarea taxelor a fost prezentată ca inevitabilă, deși existau și alte opțiuni. „Nu știu ce va decide electoratul la alegerile următoare, știu însă că orice alegere are un cost, implică un sacrificiu. Deocamdată populația a fost sacrificată. Iată, «nu sunt» bani pentru profesori fiindcă «sunt» bani pentru stadioane”, a declarat profesorul.
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că stadioanele și sălile de sport nu reprezintă o prioritate într-o perioadă cu dezechilibre bugetare și taxe mai mari. „Contrastează extrem de puternic cu realitatea economică. E o dovadă a lipsei de viziune. E o decizie profund greșită”, a afirmat acesta.
Negrescu susține că banii publici ar trebui direcționați către infrastructură și proiecte capabile să genereze activitate economică. În opinia sa, arenele devin „găuri negre” pentru buget, deoarece nu produc venituri suficiente și presupun costuri de întreținere după finalizarea construcțiilor.