Șase state membre ale Uniunii Europene solicită introducerea unei taxe comune pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere, după ce scumpirea țițeiului Brent a majorat câștigurile industriei. România a aplicat temporar o contribuție similară în perioada aprilie–iunie 2026, iar măsura a redus rezultatele raportate de principalii operatori locali.
Conflictul din Iran, început la 28 februarie 2026, a împins prețul petrolului Brent peste pragul de 100 de dolari pe baril. Cele mai mari opt companii petroliere cu operațiuni în Uniunea Europeană au obținut astfel profituri excedentare estimate la 7,5 miliarde de euro în primele două trimestre ale anului.
Profituri petroliere în creștere
Calculul a comparat venitul net ajustat din trimestrele afectate de război cu rezultatele din perioadele similare ale anului precedent. Metoda reduce influența sezonalității și nu presupune stabilirea unui nivel considerat „normal” al profitului.
- În primul trimestru din 2026, profitul excedentar alocat pieței UE a fost estimat la 1,6 miliarde de euro.
- În trimestrul al doilea, valoarea a urcat la 5,9 miliarde de euro.
- Perioada analizată a însumat 7,5 miliarde de euro, iar T2 a fost primul trimestru complet după izbucnirea conflictului.
Analiza a inclus Shell, BP, TotalEnergies, Eni, Orlen, Repsol, OMV și Moeve. Companiile care publică date geografice suficient de detaliate au permis alocarea veniturilor la nivelul Uniunii Europene și, acolo unde a fost posibil, pe fiecare stat membru.
Profiturile pot fi transferate între jurisdicții, motiv pentru care evaluarea nu s-a bazat pe țara în care au fost înregistrate câștigurile. În schimb, veniturile raportate pe țări au fost utilizate pentru estimarea contribuției operațiunilor din UE.
Taxele din România
Brent reprezintă reperul de piață pentru cea mai mare parte a importurilor de petrol ale Europei și influențează direct costul carburanților. România este al treilea producător de țiței din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, cu aproximativ trei milioane de tone produse în 2024, însă producția internă nu determină singură prețul de la pompă.
Costurile de rafinare, transportul, logistica și fiscalitatea au o influență mai mare asupra prețurilor finale. În România, accizele și TVA-ul reprezintă împreună peste 55% din prețul benzinei, iar TVA-ul se aplică inclusiv peste valoarea accizei.
Acciza este stabilită ca sumă fixă pentru fiecare litru, în timp ce pentru motorină a devenit variabilă. Reglementările intrate în vigoare la 16 august prevăd reducerea accizei la motorină de două ori pe lună, timp de trei luni, cu procente cuprinse între 5% și 25%, în funcție de cotațiile internaționale și de prețul mediu de la pompă.
Prin OUG nr. 24/2026, România a introdus între aprilie și iunie o contribuție lunară de solidaritate pentru veniturile excepționale ale producătorilor de țiței. Taxa se aplica atunci când prețul Brent depășea 70 de dolari pe baril și a încetat de la 1 iulie.
Rezultatele companiilor locale
OMV Petrom a raportat un profit net de 1,8 miliarde de lei în primul semestru din 2026. Compania obținuse un miliard de lei numai în primul trimestru, iar rezultatul cumulat a fost cu 14% sub cel din perioada similară a anului trecut, inclusiv din cauza veniturilor mai mici din dobânzi și a taxei de solidaritate aplicate activității de explorare și producție.
Vânzările OMV Petrom din trimestrul al doilea au ajuns la 11,74 miliarde de lei, față de 8,07 miliarde de lei în T2 2025. În același interval, compania a suportat plafonarea adaosurilor comerciale și a marjelor din distribuția carburanților la nivelul mediu din 2025, precum și impozitul pe profiturile excepționale.
Contribuția temporară de solidaritate, introdusă de Guvernul Bolojan la 3 aprilie, a generat pentru OMV Petrom o cheltuială de 162 de milioane de lei. Cotele au variat între 1,5% și 9,9%, în funcție de pragurile raportate la prețul Brent, iar mecanismul urmărea preluarea a 60% din profitul excepțional obținut până la 30 iunie din exploatarea sau exploatarea și comercializarea țițeiului românesc.
Rompetrol Rafinare, compania-cheie din România a grupului kazah KMG International, a încheiat primul semestru cu un profit net de 40,4 milioane de dolari și o cifră de afaceri în creștere cu 25%. În aceeași perioadă a anului trecut, compania raportase o pierdere de 53,2 milioane de dolari.
Profitul Rompetrol Rafinare a fost de 27,5 milioane de dolari în primul trimestru, dar a coborât la 12,9 milioane de dolari în trimestrul al doilea. Rezultatele au fost influențate de plafonarea temporară a marjei comerciale, aplicată între aprilie și iunie segmentelor de rafinare și distribuție, precum și de impozitul pe profitul excepțional, al cărui impact financiar nu a fost detaliat în raportarea semestrială.
Presiunea asupra prețurilor
În iulie 2026, România a avut cea mai mare creștere anuală din UE a prețurilor la carburanți și lubrifianți pentru transportul personal: 24,2%. Media Uniunii a fost de 16,9%, iar motorina s-a scumpit în România cu 4,6% față de iunie, în timp ce benzina s-a ieftinit cu 0,8%.
Carburanții au fost mai scumpi decât în iulie 2025 în 25 dintre cele 27 de state membre. După România, cele mai mari creșteri au fost consemnate în Germania și Lituania, cu câte 22,9%, și în Bulgaria, cu 22,2%.
Inițiativa pentru o taxă europeană
Miniștrii de Finanțe din Germania, Italia, Austria, Polonia și Portugalia, împreună cu ministrul Economiei din Spania, au cerut ca tema unei taxe europene pe profiturile petroliere să fie discutată la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE programată luna viitoare la Dublin. Solicitarea a fost transmisă ministrului irlandez de Finanțe, întrucât Irlanda deține președinția rotativă a Uniunii.
„Companiile petroliere se bucură de o profitabilitate generală și de marje la produsele rafinate care depășesc creșterea prețului țițeiului. Ne confruntăm cu unul dintre cele mai mari șocuri de aprovizionare din ultimele decenii, iar nemulțumirea crește la nivel mondial din cauza creșterii costului vieții”, se arată în scrisoarea comună.
Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, susține că firmele energetice nu ar trebui să profite de consumatori în timpul crizei. O sursă din minister a transmis că profiturile excesive generate de criză trebuie returnate consumatorilor.
Mai multe dintre statele semnatare au cerut încă de la începutul anului o astfel de taxă, însă Comisia Europeană nu a indicat până acum că pregătește introducerea unui impozit la nivelul întregii Uniuni.
Perspective pentru piața petrolului
Vineri, țițeiul Brent se tranzacționa în jurul valorii de 97 de dolari pe baril, în condițiile în care investitorii au evaluat semnalele privind o posibilă încheiere a conflictului dintre Iran și Statele Unite. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Teheranul ar prefera să pună capăt războiului cât timp se află într-o poziție de forță și a descris memorandumul existent cu Washingtonul drept o victorie pentru Iran.
Declarațiile au oferit o ușoară stabilizare pieței, după ce secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat sancțiuni mai dure împotriva Teheranului și intensificarea presiunii economice asupra regimului iranian. În ciuda mesajelor contradictorii, prețul petrolului a crescut cu peste 5% pentru a doua săptămână consecutiv.
Armata americană a anunțat că a sprijinit transportul a peste 660 de milioane de barili de țiței prin Strâmtoarea Hormuz de la începutul lunii mai. Datele indică faptul că volume importante de petrol continuă să tranziteze acest coridor energetic, în pofida conflictului și a riscurilor geopolitice.