Gara Băneasa, de la primirea regilor României la pereți mâzgăliți cu graffiti

Marmură de Rușchița, lemn de trandafir și saloane de protocol pentru Familia Regală — astăzi, Gara Băneasa are pereții scorojiți, ghișeul închis și un automat de bilete în locul casierului. Construită în 1938 după planurile arhitectului Duiliu Marcu, gara a fost martora unor momente esențiale din istoria României, iar acum câțiva călători care așteaptă trenul spre Constanța îi mai calcă pragul.

Povestea locului începe la 17 noiembrie 1886, când este inaugurată Gara Mogoșoaia, cum se numea atunci stația. În 1914, trupul regelui Carol I, mort la Sinaia, a trecut prin această gară spre Palatul Regal, pe un afet de tun. Patru ani mai târziu, la 1 decembrie 1918, regele Ferdinand și regina Maria au coborât aici după refugiul din Moldova, continuând intrarea în București călare — una dintre imaginile simbolice ale României Mari.

În 1936, CFR a decis construirea unor gări speciale de protocol, iar noua clădire de la Băneasa a fost inaugurată oficial pe 9 iunie 1938. Pavilionul principal, de aproximativ 280 de metri pătrați, includea un salon de recepție, cabina centrală de mișcare și un peron larg, parțial acoperit. Din 10 noiembrie 1939, stația a primit numele București-Băneasa.

Gara a funcționat ca spațiu regal până în 1947, când monarhia a fost înlăturată. Ulterior, a continuat să primească oficialități, dar și-a pierdut treptat importanța simbolică. Ultimul moment de rezonanță istorică a avut loc pe 16 decembrie 2017, când sicriul regelui Mihai I a fost adus la Gara Regală Băneasa, de unde Trenul Regal a plecat spre Curtea de Argeș.

Astăzi, clădirea poartă vizibil urmele abandonului. Tencuiala s-a desprins în mai multe zone, infiltrațiile au lăsat urme pe pereți, iar graffiti-urile acoperă porțiuni din interior și din pasajul subteran care face legătura cu peroanele. O sobă veche, adaptată la gaze, a rămas într-un colț al clădirii ca un obiect uitat acolo de zeci de ani.

Pavajul din jurul peroanelor este spart sau lipsește pe alocuri, vegetația a crescut în zonele neîntreținute, iar pasajul subteran este întunecat și degradat. Zona este afectată și de lucrările la noua magistrală de metrou care va lega centrul Bucureștiului de aeroportul Otopeni, ceea ce a amplificat agitația din jur fără să aducă nicio îmbunătățire gării în sine.

Comunicate recente

Alte comunicate din categorie